aduţi aminte

aduţi aminte:
de cearceafurile obosite de dimineaţa în care
când ne trezeau ciocănituri din uşă
respiram aerul îmbâcsit din pernele mototolite între noi;
iar eu,eu îmi aduc aminte de respiraţia ta când dormeai,
şi adormeai cu mâna dreaptă pe şoldul meu stâng,
în timp ce stânga îţi era în părul meu,
stătea încâlcită, amorţită de micile de înţepături;
mi-aş fi dorit să avem aceleaşi vise, ca să râdem dimineaţa,
să bem o cafea tu, iar eu un ceai fierbinte
în timp ce râdem uitându-ne la desene cu tom şi jerry;



aduţi aminte:
când ne plimbam şi mă alergai după tine,
"eu nu am pasul mare, ai face bine să mă aştepţi!",îţi ziceam,
iar tu râdeai;
rămâneai 2 secunde în urmă şi mă apucai uşor de mână,
apoi mă strângeai în braţe, mă sărutai, mă ghidileai,
iar eu râdeam, te-am rugat să mă duci în cârcă
a fost bine, am râs bine, ai fugit bine
cu mine.

ne-am luat un suc şi-o îngheţată şi am povestit despre facultăţi,
despre şcoala de şoferi, despre tunsuri stupide.



am râs toată noaptea, ne-am uitat la cer;